“Voiesc mila, nu jertfa”
In cartea lui Osea din Vechiul Testament, in al saselea verset din capitolul sase se spune “Voiesc mila, nu jertfa si cunoasterea lui Dumnezeu mai mult decat arderile de tot“, verset preluat partial in Noul Testament sub forma “mila voiesc, iar nu jertfa“. Totusi, versetul din Osea mi se pare mai complet si interesant din mai multe puncte de vedere.
1. Contravine unor cutume vechi care afirma “Crede si nu cerceta!”. Osea, din contra, cere cercetarea si cunoasterea lui Dumnezeu.
2. Ambele versete (ma refer separat la ele pentru ca unul apartine Legii Vechi, iar celalalt lui Iisus) cer eliminarea formalismului: “MILA voiesc, iar NU jertfa”, “CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU mai mult decat arderile de tot”. Atat jertfa cat si arderile de tot faceau parte din cultul religios, iar azi pot fi asociate cu slujbele religioase.
3. Aceste afirmatii sunt in totala concordanta cu absolut tot ceea ce a promovat Iisus si este consemnat in cele 4 evanghelii canonice. Nicaieri Iisus nu a cerut in mod deosebit inchinarea sau rugaciune catre Dumnezeu, ci mila, fraternitate, bunatate etc. Aceasta este oarecum in contradictie cu multe dogme promovate de aproape toate cultele religioase, care le cer oamenilor sa mearga la biserica/casa de rugaciune sa se roage, ca doar acolo e primit etc. Uite ca Iisus sus pune mila si cunoasterea lui Dumnezeu mai presus de simplele ritualuri religioase. Nu spun ca ele nu isi au rolul lor, insa o viata traita in armonie cu tine insuti si cu aproapele inseamna mai mult decat participarea constanta la slujbe, fara insa a avea un fundament spiritual solid.
4. Prin aceleasi versete se pune spiritualitatea mai presus de religie. Am mai spus-o de cateva ori – religia este doar un mijloc care sa il ajute pe om sa ajunga la Dumnezeu. Cel putin aceasta ar trebui sa fie, insa de multe ori se substituie spiritualitatii, incercand sa devina un scop in sine. In ultimul timp circula niste brosuri cu titlul “Sfarsitul religiilor false este aproape”. Who cares?! Daca sunt preocupat de o religie, inseamna ca nu am inteles absolut deloc Cine este Dumnezeu. Inseamna ca ma intereseaza o organizatie mai mult decat Dumnezeu si mai mult decat sufletul meu!
5. “Cunoasterea lui Dumnezeu mai mult decat arderile de tot” – inseamna ca nu imi este interzis sa citesc alte carti care trateaza probleme spirituale in alte forme decat cele acceptate de o religie sau alta!!!!!!!!!! E foarte important. Nu Il pot cunoaste pe Dumnezeu daca port ochelari de cal. Nu il pot percepe daca Il caut doar in interiorul meu. Este in orice creatie a Lui, deci trebuie sa imi cunosc semenii (chiar daca sunt budhisti sau mahomedani sau orice altceva) impreuna cu ideile lor, sa iau contact cu plantele si animalele si sa descoper minunea divina din ele. Majoritatea (ca sa nu spun ca toti) isihastii au avut aceeasi revelatie dupa ce au stat un timp in pustie.
In concluzie, inca o data se dovedeste faptul ca Cineva, de sus, pune mai mare baza pe o viata curata si pe cunoastere mai mult decat pe spoiala promovata de unii…
August 29th, 2007 at 3:51 pm
Felicitari pentru articol. Bine punctat cam tot, cu cateva mici obiectii.
1. Nu cred ca ai gasit undeva intr-o carte sfanta, oricare Biblia cu Vechiul si Noul Testaent, Coranul, etc. o invatatura sau macar o aluzie cum ca faptele fara credinta sau credinta fara fapte ar valora ceva. Nu cred ca ai gasit chestia asta, pentru ca Isus a propovaduit iubirea ca virtute suprema, el insusi fiind o dovada vie a acestei virtuti, platind cu viata si implorand iertare de la Tatal pentru noi oamenii. Aici cred ca se regaseste dovada ca fapta si credinta trebuie sa fie inlantuite in permanenta.
2. Nu cred ca poti generaliza faptul ca mersul la biserica se face doar din spoiala, de fatada. In toate religiile exista puterea rugaciunii colective, care are putere mai mare decat cea individuala.
3. Nici eu nu sunt de parere ca exista o singura religie ,,buna”, ci sunt de parere ca exista un singur Dumnezeu. Felul in care practici anumite ritualuri, tine mai mult de poruncile bisericesti si nu de Dumnezeu ca divinitate. Iulia Hasdeu a zis ceva ce mie mi-a placut tare mult si care se apropie de felul meu de a vedea lucrurile, asa ca o sa-mi permit sa postez un citat aproximativ ,,Il iubesc si il respect pe omul simplu care se inchina la Dumnezeu, pe tibetanul care il venereaza pe Budha, pe negrul care se inchina la soare sau la zei, dar nu pot sa-l iubesc si sa-l respect pe ateu pentru ca el nu crede in nimic”.
4. Nici eu nu am gasit in nicio carte sfanta faptul ca nu avem voie sa studiem in amanunt religiile altor popoare si eventual sa ne insusim de acolo ceea ce consideram ca ne foloseste in calea spre evolutie spirituala. In acest sens cred ca numai ingustimea unor slujitori ai bisericii noastre e de vina. O discutie asemanatoare am avut cu un preot ortodox care sustinea ca numai ortodoxia e credinta adevarata, restul fiind niste rataciti. Cand i-am impartasit punctul meu de vedere a zis ca sunt rationalista si in felul asta n-o sa ajung nicaieri. Tin sa-ti spun ca sunt ortodoxa, merg la biserica si nu vad nimic rau in faptul ca nu ma deranjeaza ca pe pamant exista mai multe moduri de a exprima o credinta, pana la urma in acelasi Dumnezeu Universal.
August 29th, 2007 at 4:46 pm
Absolut corect. Nu am spus ca toti cei care merg la biserica o fac doar de fatada. As spune cea mai mare prostie din lume. Insa sunt multi care merg si fac o multime de lucruri, de la cele mai uzuale (semnul crucii, inchinari, metanii), la cele mai rar intalnite (a se pune sub epitrahil, a se lasa calcati de preoti, a sta sub vestmintele preotesti cand preotul le da jos etc.) fara a sti ce fac sau de ce fac.
Un caz concret: atunci cand preotul cadeste icoanele in timpul sf. Liturghii, la Heruvic, majoritatea mirenilor sunt deja intorsi. Evident ca cei care fac aceasta nu ii intereseaza prea mult nici sf Liturghie, nici caditul.