Oliviu… sau poate nu?…

Biblioteca Judeteana Petre Dulfu, Baia Mare în parteneriat cu Editura Tritonic, Bucuresti deruleaza în zilele de 11-12 noiembrie 2009 editia a II-a proiectului „Sa ne cunoastem scriitorii contemporani”.

Scopul proiectului este de a diversifica oferta de servicii catre cititorii tineri si de a strânge legaturile cu bibliotecile scolare întru acelasi scop nobil, lectura ca mod de viata.

Tema propusa pentru aceasta editie este: „Crime si investigatii între literatura si realitate” si-i avem ca invitati pe: scriitoarea de romane politiste si fantasy, Oana Stoica – Mujea de la Bucuresti, un criminalist de la Serviciul de Crime si Investihgatii din cadrul IPJ MM, d-l Bogdan Hrib – directorul Editurii Tritonic, Bucuresti si scriitorul portughez Luis Miguel Rocha.

Obiectivele specifice acestei editii sunt: cunosterea scriitoarei Oana Stoica – Mujea, stimularea memoriei si a abilitatilor investigative, cunoasterea unui criminalist si a activitatii de investigatii criminale, provocarea tinerilor de a-si exprima public ideile apreciative sau critice, formarea si dezvolatrea gustului pentru lectura.

Partenerii bibliotecii -institutii scolare sunt:

1.Colegiul National Vasile Lucaciu, director Delia Pop, bibliotecar- Diana Ionescu

2.Colegiul National Gheorghe Sincai, director Ioan Muresan, bibliotecar- Angela Mester

3.Colegiul National Mihai Eminescu, director Marius Craciun, bibliotecar- Maria Visovan

4.Liceul Teoretic Emil Racovita, director Dana Glodeanu, bibliotecar – Gabriela Curtuzan

5.Liceul de Arta, director Cristina Nemes Bota, bibliotecar-Helga Fortuber

6.Colegiul Economic Nicolae Titulescu, director Aneta Carpov, bibliotecar Ludmila Klocza

7.Liceul Teoretic Nemeth Laszlo, director Vlaicu Susana, bibliotecar Ivás Edith

8.Grup Scolar C.D.Nenitescu, director Gabriela Heffler, bibliotecar – Dragomir Garofita.

Prima parte a proiectului “Sa ne cunoastem scriitorii contemporani” editia a II-a cu tema „Crime si investigatii între literatura si realitate”va avea loc miercuri, 11 noiembrie 2009, ora 13.00, la Salonul Artelor al Bibliotecii Judetene Petre Dulfu, Baia Mare. La eveniment sunt invitati câte 10 elevi din fiecare liceu partener, însotiti de bibliotecara scolara. Întâlnirea va debuta cu un concurs pe marginea romanului politist „Indicii anatomice”de Oana Stoica -Mujea. Din cele 8 licee invitate vor participa la concurs 2(doi) elevi care vor fi citit cartea. În paralel cu derularea concursului un elev de la Colegiul National Mihai Eminescu va prezenta, pentru elevii spectatori, un material despre romanul politist ca gen literar. Întâlnirea va avea parte si de cel putin un moment surpriza, pe care, evident, nu vi-l divulgam. Dupa finalizarea concursului scriitoarea Oana Stoica – Mujea va sta fata în fata cu criminalistul invitat împreuna cu care îsi va povesti din experientele profesionale de scriitor si investigator si va raspunde la întrebarile elevilor.

Întâlnirea se va încheia cu anuntarea câstigatorilor si invitatia ca elevii câstigatori sa participe la festivitatea de premiere de joi, 12 noiembrie 2009, ora 13.00, la Salonul Artelor al Bibliotecii Judetene Petre Dulfu, Baia Mare.

Intentia noastra este de a oferi tinerilor un dialog interesant si un schimb de informatii      despre cum construieste un scriitor un roman politist, respectiv crima, mobilul crimei si         personajele, si cum se   investigheaza în realitate o crima. Invitam de asemenea IPJ MM sa ofere      tinerilor cu acest prilej informatii utile pe subiecte de interes pentru aceasta vârsta.

Partea a doua a proiectului se va derula joi, 12 noiembrie 2009, ora 13.00 la Salonul Artelor al Bibliotecii Judetene Petre Dulfu, Baia Mare, unde va avea loc o tripla lansare de carte cu 3 autori publicati de Editura Tritonic.

1.Somalia, Mon Amour / al treilea roman din seria Stelian Munteanu – autori Bogdan Hrib si Sofia Matei;

2.Papa trebuie sa moara / volumul II din seria Vatican – autor Luis Miguel Rocha din Portugalia;

3.Regina Elfa - autor Oana Stoica Mujea.

Lansarea va debuta cu oferirea premiilor câstigatorilor concursului desfasurat cu o zi înainte. Premiile vor consta în carti oferite de Editura Tritonic, aceasta fiind, de asemenea, partenera cu noi în proiect.

La lansare vor participa scriitorii: Oana Stoica-Mujea, Bogdan Hrib si portughezul Luis Miguel Rocha. Moderatori: lect.dr.Crina Bud-Facultatea de Litere, UNBM si Corina Sandor-Martin-manager de proiect, Biblioteca Judeteana Petre Dulfu, Baia Mare.

Povesteam intr-o zi foarte entuziasmat despre dans. Eram incantat de o nunta la care am dansat mult. Insa un coleg penticostal mi-a dat cu tifla direct: “Nu te inteleg cu dansul; nu e nimic altceva decat niste pasi”. M-am intrebat mult daca asta a fst concluzia gandirii lui sau i-a fost inoculata de catre “frati”.

Indiferent, dansul e mai mult decat niste pasi ca de plimbare. Se danseaza de cand lumea. Se danseaza si in Vechiul, si in Noul Testament. Se danseaza la bucurie, dar si la suparare. Crestinismul, fiind fondat de Iisus pe cruce, are o tenta mai suparata, mai pesimista. Dar asta nu exclude dansul. Miscarea in jurul mesei in mijlocul bisericii la cununie simbolizeaza dansul de bucurie al intregii lumi la intemeierea unei noi familii. Acelasi “dans” de bucurie apare la hirotoniri.

Dansul este o manifestare spirituala si o arta, totodata. Pacat ca unii nu inteleg acest lucru. Orice forma de frumos este un mod de a ne apropia de Creator, indiferent de religie. Si aceasta include si dansul. Mai mult, hindusii au dansuri spirituale si spiritualizate. Paulo Coelho descrie efectual spiritual al dansului in “Tiganca”, in care personajul principal este o tiganca de origine romana.

Asa ca dansul merita experiementat intr-o forma sau alta. Merita!

Azi am aflat cu placuta surprindere ca EdOnline.ro apare in Cosmopolitan. Superb, nu?

Am observat de ceva timp o ciclicitate a mesajelor pe care le primesc pe acest blog. Asa am dedus ca interesul oamenilor pentru subiectele discutate aici (in general spirituale) difera mult. Sunt perioade in care primesc zilnic cateva mesaje, urmate de perioade cand nu primesc nici un mesaj cateva saptamani la rand.

Am senzatia ca lumea este preocupata de aceste subiecte in functie de vreme. De exemplu, de cand a inceput ploaia in intreaga tara, mesajele curg. Atunci cand a fost vreme buna, nu primeam nici un mesaj. Asa imi pot explica de ce zonele cele mai pline de spiritualitate din lume sunt cele vitrege (Tibet, Anzi etc), pe cand cele care se bucura de soare… doar se bucura de soare.

Cred ca toamna este anotimpul intoarcerii inspre noi, pe cand primavara este sezonul exteriorizarii si expansiunii. Iarna ne facem timp pentru noi insine, iar vara exploram si ne bucuram de lume, de viata de natura. Mai tin fenomenul sub observatie, savad in ce masura se confirma.

Azi dimineata am primit un mail de la cineva care doreste sa creasca spiritual, o persoana capabila, cu scopuri mari. Spunea ca in jurul sau sunt doar oameni care nu au nimic de-a face cu spiritualitatea, iar mersul la biserica nu il ajuta in evolutie. Doresc sa detaliez subiectul pentru ca sunt doua confuzii mari, pe care le-am intalnit si cu alte ocazii.

In primul rand, fiecare evolueaza pe cont propriu, nu in contul altora. Faptul ca te invarti intre preoti nu te face nici preot, nici un bun crestin. Doar singuri ne putem ridica, prin eforturi proprii si continue. Lumea din jurul nostru se va schimba odata cu evolutia noastra. Daca cei care ne inconjoara nu au nimic de-a face cu spiritualitatea, inseamna ca in momentul asta pe acesti oameni ii meritam. Dorinta de evolutie e primul pas. Dupa ce incepem sa crestem, prietenii si anturajul se va schimba in concordanta cu schimbarile din noi.

Mersul la biserica nu este un mod de evolutie; poate fi cel mult o baza. Meditam pe teme crestine ? Postim? Citim carti sfinte (filocalii, pateric, Biblia etc)? Incercam sa ii urmam pe sfinti? Am incercat vreodata rugaciunea inimii? Ne spovedim cu adevarat? Asta inseamna evolutie – ceea ce facem noi insine.

Orice facem noi insine spre binele nostru sufletesc si al celorlalti se numeste evolutie spirituala, nu manifestarile exterioare.

Am fost intrebat zilele trecute care religie mi se pare adevarata, cea care te duce la Dumnezeul Unic si Adevarat, si am spus ca nici una sau toate. Sa ma explic.

Fiecare religie are pretentia de a fi unica adevarata, detinand adevarul suprem, celelalte fiind ceva mai degraba ritualic. Pe undeva e normal ca fiecare sa pretinda acest lucru macar de dragul adpetilor, chiar daca liderii nu cred acest lucru in totalitate. Observatie: aici discut religiile, nu oamenii. Am convingerea ca fiecare om a optat pentru o religie sau alta cu ganduri pune si cu dorinta de a ajunge la Dumnezeu. Faptul ca laud sau critic un aspect sau altul al vreunei religii, nu afecteaza calitatea umana intrinseca.

Eu sunt crestin ortodox si, cu ajutorul lui Iisus Hristos, asa o sa fiu bagat in pamant. Cred ca si ortodoxia are scaparile ei. Cu toate acestea, are o traditie continua de 2000 de ani, care garanteaza cele mai pure dogme transmise de Mesia. Evident, orice religie/teologie/teozofie/filosofie se modifica intr-un timp atat de lung, dar cu siguranta samburele de adevar se pastreaza mai bine decat apare in religiile aparute la la 1800 de ani dupa Hristos.

Respect catolocismul pentru pragmatismul lui si pentru faptul ca preotii insisi arata prezentabil, tot timpul barbieriti. Pe de alta parte, faptul ca nu se pot casatori duce la o multime de lucruri hidoase, insa Biserica Catolica pare sa nu le ia in seama. In plus, sunt condamnabile multe dintre actiunile catolicismului medieval. Am fost de curand in Venetia, caracterizata printr-o mare densitate de cladiri si locuinte. In acest spatiu venetian sunt o multime de biserici uriase, pe care nu mi le pot imagina pline nici macar la apogeul lor. Pe suprafata unei biserici (cu curtea aferenta) s-ar si putut construi cateva cladiri de locuinte. Asta dovedeste puterea nemarginita a catolicismului in detrimentul omului.

Am o mare consideratie pentru protestanti, mai ales pentru luterani pentru ca ei s-au dezbarat de o multime de prostii ale Bisericii Catolice. Luteranii au pastrat crucea (ceilalti au renuntat la ea) si au pus pe prim plan omul, nu Dumnezeul inacesibil reprezentat in picturi si sculpturi uriase. Imi place ca preotul protestant isi asteapta enoriasii la intrarea in biserica, salutandu-l pe fiecare dintre ei. Aceasta creeaza senzatia de familie, de apropiere intre oameni si de Dumnezeu. Cred ca daca ar fi sa schimb religia, as alege sa fiu luteran.

In schimb nu prea sunt de acord cu neoprotestantismul care, desi a aparut tarziu de tot, desi se bazeaza pe aceleasi evanghelii si epistole ca bisericile mai vechi, au pretentia ca detin adevarul, pe cand celelalte biserici l-au pierdut. E ipocrit! Si mai este un lucru cu care nu sunt de acord: au renuntat la orice mijloc de a ajunge la Dumnezeu: au renuntat la cruce, au renuntat la sf Fecioara Maria, au renuntat la ingeri. Sa crezi ca tu esti cel mai bun e lipsa totala de smerenie si nimic altceva.

Imi place calcul budhist. Am facut poze cu un calugar budhist si m-a impreionat blandetea si bunatatea lui. Asta cred ca ar trebui sa fie scopul oricarui om pe pamant – serenitatea si impacarea cu Dumnezeu de sus, cu pamantul de jos si cu oamenii, la acelasi nivel. Repet ce am spus intr-un alt articol: Dalai Lama este singurul pe care l-am auzit laudand initiativele altor religii, iar acest lucru spune multe despre el si religia lui. Un singur lucru nu inteleg eu la ei: de ce se declara atei? Pe langa aceasta, mai am sa ma plang de un singur lucru: si ei pretind, ca toti ceilalti, ca trebuie sa le urmezi invatatura (dharma) pentru a te ilumina. Oare nu se poate altfel decat zic ei?

Ma bucura enorm libertatea hinduismului, care este de acord cu toate religiile. Multi hindusi se declara si budhisti, iar acest lucru m-a suprins initial, dar mi-a placut ulterior. Oameni pasnici si buni, in deplina pace cu toata lumea. Ce iti poti dori de la lume in plus?!

Ma intriga mereu musulmanii, pe care nu reusesc sa ii patrund in gandire. Nu reusesc sa imi dau seama daca sunt preponderent dogmatici sau spirituali. Insa imi aduc aminte de o intalnire in Nepal, cu un om de afaceri pakistanez, care tot timpul cat am discutat nu a incetat sa se roage pe matanii. Superb! Ma incanta sufistii cu dansul si cu ritualurile lor. Pacat ca unii exploateaza slamul in scopuri malefice.

Asa ca Dumnezeu e unu si mare si toate religiile incearca sa il gaseasca. Dar, ca orice facut de om, si religiile au scaparile lor, unele datorita omisiunii, altele din rea credinta. E treaba fiecaruia sa decida ce ii place si ce nu; ce rani ii panseaza si ce cutite ii invarte pe si in rani fiecare religie.