Oliviu… sau poate nu?…

1. CAPITALISM TRADITIONAL

Ai doua vaci. Vinzi una si cumperi un taur. Cireada se înmulteste iar economia prospera. Le vinzi si iesi la pensie cu câstigul.

2. COMPANIE AMERICANA

Ai doua vaci. Vinzi una si o fortezi pe cealalta sa produca lapte cât pentru patru. Esti surprins când vaca moare.

3. COMPANIE FRANCEZA

Ai doua vaci. Faci greva pentru ca doresti sa ai trei vaci.

4. COMPANIE JAPONEZA

Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel încât sa fie de zece ori mai mici decât o vaca obisnuita si sa produca de douazeci de ori mai mult lapte. Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite Cowkemon, si le promovezi la scara globala.

5. COMPANIE GERMANA

Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel încât sa traiasca 100 de ani, sa manânce o data pe luna si sa se mulga singure.

6. COMPANIE BRITANICA

Ai doua vaci. Amândoua sunt nebune.

7. COMPANIE ITALIANA
Ai doua vaci, dar nu stii unde sunt. Pleci în pauza de prânz.

8. COMPANIE RUSEASCA

Ai doua vaci. Le numeri si afli ca ai 5 vaci. Le numeri din nou si afli ca ai 42 de vaci. Le numeri din nou si afli ca ai 12 vaci. Te opresti din numarat vaci si deschizi alta sticla de vodca.

9. COMPANIE ELVETIANA

Ai 5000 de vaci, dintre care nici una nu-ti apartine. Facturezi celorlalti cheltuieli de depozitare.

10. COMPANIE INDIANA

Ai doua vaci. Te inchini la ele.

11. COMPANIE CHINEZA

Ai doua vaci. Ai 300 de oameni care le mulg. Declari somaj zero, productivitate bovina înalta si arestezi reporterul care a publicat cifrele.

12. COMPANIE ROMÂNEASCA
Ai 6 vaci, costuri cât de 10, mulgi doar 3, alergi bezmetic printre ele, mai aduci personal pentru alte 5, dai faliment si dai vina pe bou.

13. ASOCIATIE FAMILIALA PRAHOVEANA

N-ai nici-o vaca. Contractezi doua cu statul si faci vila cu fonduri U.E. pe care o declari staul. Reziliezi contractul pe motiv de regiune defavorizata calamitata. O iei de la capat. Ceilalti se uita ca vitelu la poarta noua la vila abia construita.

Week-end-ul trecut l-am petrecut in Bucuresti, unde fratele meu a sustinut examenul de rezidentiat. Sambata am iesit putin prin oras sa vedem unde va da el examenul si sa vedem si noi Bucurestiul. Am stat doar 4-5 ore, insa ne-am intors epuizati. Agitatia, galagia, lumea si toate celelalte sunt obositoare in ultimul hal. In plus, nu am vazut altceva nimic decat betoane si cladiri una mai inalta decat cealalta, gata sa iti ia aerul sau sa iti cada in cap.

Atunci mi-am dat seama de ce majoritatea bucurestenilor sunt renumiti ca rai si artagosi. Pentru ca si pe ei ii oboseste atomesfera orasului si au nevoie si ei de energie. Deoarce foarte putini stiu sa o ia direct de la sursa, o iau de la ceilalti. Cum, prin agresivitate verbala (si nu numai).

Legat de acest aspect, am vazut doua lucruri urate. Mai intai, un grup de vreo 5 baieti de maxim 12 ani, plini de figuri si foarte agresivi verbal. Vocabularul le depasea cu mult varsta si, din pacate, intr-un sens cat se poate de negativ. Apoi alti 2 baieti, de data aceasta adolescenti de vreo 15-17 ani, tot intr-o statie de metrou,… Unul ii impartasea celuilalt din stiinta lui. Aflase de la un alt prieten de-al lor cum poate baga mana intr-un automat de sucuri si sa ia de acolo “mult ravnitele bunatati” fara sa plateasca. Evident ca nu au reusit, astfel ca au concluzionat “la valoarea noastra…” dupa principiul vulpii cu “strugurii sunt acri”. Cand a ajuns metroul au dat cu piciorul in el. Nu am reusit deloc sa inteleg de ce, dar probabil ca asa isi aratau ei putera (desi, repet, erau niste mucosi abia intarcati).

Asa ca mi-am dat seama de un lucru: oricat blameaza cei din capitala provincia si oricati bani castiga in Bucuresti, cu siguranta mi-as creste copiii cat mai departe de acel oras. Viata oricarui “provincial” este mult, mult, mult mai buna decat a celor din Bucuresti din orice punct de vedere (probabil mai putin financiar).

Ma deranjeaza teribil sa aduc in discutie subiecte politice, mai ales in plina campanie electorala. Insa sunt nevoit datorita unui slognal extraordinar: “Ei cu ei. Noi cu voi”. Apartine PD-L. Sunt uimit ce fabrica de sloganuri are acest partid. Cu o singura exceptie, extrem de notabila – “Gandim altfel”, absolut toate sloganurile lor au fost foarte puternice.

Intrebarea mea este: in ce masura sloganurile unui partid definesc bazinul electoral: top, mijloc sau jos.