Ce inseamna un tablou de succes?
Thursday, May 29th, 2008In 8 ani de scoala generala am avut 1-2 ore de desen pe saptamana. Dupa cum cerea programa, pictam pe malul Sasarului (raul care traverseaza Baia Mare), desenam portrete sau pictam stiu eu ce naturi moarte. Rezultatul: zero; nul; nimic; niente. Nu am ramas cu ABSOLUT NIMIC dupa 8 ani de desen. Si acelasi lucru s-a intamplat si in cazul muzicii. Aceasta pentru ca in loc sa se explice niste tablouri, pictori, curente, noi am pictat si desenat fara sa stim de ce am luat 8 sau 9 sau 10. Nu e vina profesoarelor, niste doamne extraordinare, ci a programei.
Am ajuns sa inteleg un tablou dupa ce am studiat NLP-ul. Atunci mi-am dat seama de un lucru in aparenta banal, insa profund din cale-afara: un tablou trebuie sa transmita, in primul rand, “un simtimant sau o pasiune”, ca sa il citez pe Titu Maiorescu cand scria “retete de poezie”, adica facea critica poetica. Apoi, si mai important, o pictura trebui sa ajunga la cele trei simturi majore din NLP:
- vizual
- auditiv
- kinestezic (tactil, olfactiv, gustativ)
Este superb ca printr-un singur organ de simt (d.e. ochii in cazul picturii) sa ajunga mai multe senzatii. Si in aceasta consta maestria pictorului. Evident ca orice tablou este vizual, insa sa vedem cum sunt gadilate si celelalte smituri. Haideti sa analizam cateva tablouri celebre…
Rondul de noapte al lui Rembrandt
Renumitul Nachtwacht (Nightwatch in engleza) al lui Rembrandt este unul dintre cel opt portrete de grup solicitate de la diversi artisti de catre soldatii Breslei archebuzierilor Amsterdamului pentru a decora noul lor sediu, Doelen, era cunoscut original sub denumirea “Compania capitanului Frans Banning Cocq”.
![]()
Scena îl înfatiseaza pe capitanul Cocq (în centru) comandând locotenentului Willem van Ruytenburgh (în auriu palid) sa înainteze cu compania. (Cei înfatisati în astfel de portrete îl plateau pe artist în functie de importanta lor în cadru. ) In partea dreapta sunt alte doua personaje vorbind, iar mai jos cineva bate toba. Toate aceste aspecte dau senzatia de zgomot. Fiecare personaj face altceva, prin aceasta tabloul and senzatia de agitatie (kinestezic). Iata ca avem vizual (evident), auditiv (discutii, toba) si kinestezic (agitatie). Probabil ca nu intamplator Rondul de noapte este cel mai renumit tabloul al pictorului olandez.Autoportret cu urechea bandajata de Vincent van Gogh
Sa trecem la un alt pictor olandez de succes – van Gogh, cu renumitul autoportret realizat dupa o cearta cu bunul sau prieten Gauguin.
Sa analizam putin tabloul. Auditivul este reprezentat prin urechea bandajata (ce mod mai evident s-ar fi putut gasi?). Kinestezicul… avem din plin:
-
fumul de tigara: caldura si miros – kinestezic extern
-
privirea incruntata – kinestezic intern
-
cele doua nuante de portocaliu din fundal intaresc zbuciumul sufletesc – kinestezic intern
Tipatul de Munch
Venin ceva mai recent, sa analizam Tipatul (Skrik, Scream) pictorului norvegian Munch.
![]()
Lucrarea infatiseaza o silueta tremurata, pe fonduri dense si groase, cu linii ce te duc cu gandul la undele sonore, este considerata cea mai importanta opera a artistului, simbolizand in opinia multora strigatul omului modern zdrobit de angoasele existentei cotidiene sau mai exact acea teama greu de definit. Peisajul din fundal este Oslofjord, un fiord privit dinspre dealul Ekeberg. Numele tabloului – in norvegiana “Skrik” – a fost tradus fie ca “Tipatul”, fie ca “Plansetul” sau “Strigatul”. Sa o studiem putin:
-
gura aceea larg deschisa sugerand un tipat e de domeniul auditivului
-
ochii mici, reprezentati prin doar doua puncte, corpul (si intregul tablou) unduitimpreuna cu culorile dau sentimentul de anxietate (kinestezic)
Nu voi discuta alte tablouri acum. Cred ca am aratat ceea ce am dorit: ca un tablou bun se adreseaza mai multor simturi. Sper sa fie un pas pentru fiecare spre intelegerea picturii.